În data de 7 septembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș și Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan a organizat un eveniment de omagiere a persoanelor ce au fost deportate în Bărăgan, în vara anului 1951. Evenimentul a fost mediatizat de TVR Timișoara și Radio România Timișoara.

Evenimentul de la Timișoara este o componentă importantă, parte a Proiectului Pâinea Păcii, inițiat de R.F. Germania, în anul 2013, prin Ministerul Federal pentru Alimentație, Agricultură și Protecția Consumatorilor. “Pâinea păcii” are ca parteneri instituționali ministerele cu responsabilități pe domeniul agricol și ca parteneri sociali, asociații, din  Germania, Bulgaria, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria și România.  

Omagierea organizată la Timișoara a reunit reprezentanții Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan ce au fost primiți de secretarul de stat Aurel Simion, din partea MADR și de Mihai Coifan, din partea Consiliului Județean Timiș.  

Programul a fost structurat sub forma a două sesiuni plenare. În cadrul primei sesiuni, au susținut intervenții, secretarul de stat Aurel Simion, Mihai Coifan, din partea Consiliul Județean Timiș, Petru Mirciov, președintele Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan și Ștefan Bosomitu, reprezentant al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.  

Evenimentele din anul 1951, când familii întregi din zona Banatului au fost deportate în Bărăgan au fost aduse în atenția celor prezenți de toți vorbitorii. 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Consiliul Județean Timiș au înmânat diplome reprezentanților Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, ca semn de recunoștință și omagiere. Conștientizarea puterii de luptă și determinarea în înfruntarea nedreptăților de atunci constituie un exemplu pentru generațiile de azi care trebuie să vegheze ca astfel de acțiuni, precum cele din 1951 să nu se mai repete. 

România în parteneriat cu R.F. Germania au găzduit Conferința online și actul ceremonial, la care au participat miniștri, reprezentații acestora și ai societății civile din Bulgaria, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria.

Tema Conferinței a fost „Pâinea păcii în orașe și zonele rurale – pentru o bună colaborare în Europa”. Miniștrii, reprezentații acestora și ai societății civile, parteneri în proiect au transmis mesajul lor de deschidere și susținere a ideii de pace și agricultură. 

Ministrul Nechita – Adrian Oros a transmis un mesaj video participanților la Conferință. În mesajul său, ministrul Oros a subliniat rolul esențial al mediului rural și aportul agriculturii în perioade dificile. Conferința s-a încheiat cu actul ceremonial, participanții fiind uniți simbolic de Pâinea europeană a păcii.

HOTĂRÂRE privind recunoașterea Asociației Grupul de Acțiune Locală Timișul de Centru, județul Timiș ca fiind de utilitate publică
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .
Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Situația proiectelor depuse la data de 2 septembrie 2021 - PNDR 2014-2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală AM PNDR a organizat, la Craiova, în 26 august, Conferința Regională cu tema „Oportunități de sprijin al investițiilor în agricultură și dezvoltare rurala pentru perioada de tranziție 2021-2022”. 

Scopul evenimentului a vizat diseminarea informațiior privind intervențiile care pot fi finanțate în această perioadă, precum și elementele de noutate referitoare la condițiile de accesare și implementare a acestora.

În cadrul conferinței au fost abordate următoarele teme: oportunităţile şi provocările perioadei de tranziţie 2021-2022, condițiile de eligibilitate și de accesare a măsurilor de investiții și a celor de mediu și climă în perioada de tranziţie 2021-2022, stadiul implementării pentru Pilonii I și II.  

Ministrul Adrian Oros a deschis lucrările conferinței, iar în cadrul prezentării sale a făcut referire la următoarele subiecte: impactul crizei sanitare asupra sistemelor agroalimentare, abordarea noii Politici Agricole Comune, provocările Pactului Ecologic European, dezvoltarea piețelor locale, susținerea zonelor cu constrângeri naturale, restructurarea învățământului profesional și tehnic, creșterea competivității în zoothenie și consolidarea mediului asociativ.

Oficialul MADR a realizat o prezentare succintă a măsurilor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală din PNDR pentru perioada de tranziție 2021-2022 și a expus câteva dintre obiectivele majore ale viitorului Plan Național Strategic,printre care creșterea capacității de depozitare și procesare și a exportului de produse cu mare valoare adăugată. Adrian Oros a enumerat principalele dificultăți cu care se confruntă agricultura: deficitul forței de muncă, schimbările climatice, capacitatea redusă de stocare și depozitare a materiei prime, slaba putere de negociere a fermierilor mici, evidențiind că toate aceste nevoi vor beneficia în perioada următoare de finanțare prioritară, care se va adresa tuturor zonelor și sectoarelor de activitate.

Directorul general al Autorității de Management pentru PNDR, Daniela Rebega, a detaliat principalele oportunități și provocări ale perioadei de tranziție, cu accent pe termenul de finalizare a proiectelor, respectiv 31 decembrie 2025, informând asupra principalelor modificări ale fișelor măsurilor. De asemenea, experți din cadrul AM PNDR au prezentat detaliat oportunitățile de invesții în agricultura din această perioadă, precum și principalele măsuri ale PNDR dedicate domeniului mediu și climă.

Totodată, reprezentanții agențiilor de plăți au prezentat stadiul măsurilor PNDR 2014-2020 și progresele înregistrate în implementarea programului.

Alături de ministrul Adrian Oros, s-au aflat directorul general al DGDR AM PNDR, Daniela Rebega, alți membri ai conducerii direcției, reprezentanți din conducerea agențiilor de plăți, precum și experți din cadrul MADR, APIA și AFIR.

HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar și a descrierii tehnice, precum și aprobarea închirierii unui bun imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană Alba din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , persoană de contact Adina Ionela Burcea.
Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.  

Situația proiectelor depuse la data de 19 august 2021 - PNDR 2014-2020

În ședința de Guvern din data de 19 august 2021 a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 pentru anul şcolar 2021-2022, precum şi pentru modificarea şi completarea HG nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 şi pentru stabilirea bugetului.

Prezentul act normativ stabileşte bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în anul școlar 2021-2022. Bugetul cuprinde și ajutorul financiar alocat din FEGA conform Deciziei Comisiei de stabilire a repartizării definitive a ajutoarelor din partea Uniunii către statele membre pentru fructe și legume în școli și pentru lapte în școli pentru perioada 1 august 2021-31 iulie 2022.

Valoarea totală a programului pentru şcoli al României în anul şcolar 2021-2022 este de 501.553.278 lei (101.734.944,8 euro), din care:
- ajutor financiar din partea Uniunii Europene - 85.123.559 lei (17.266.442 euro) repartizat astfel:

• 6.866.848 euro pentru fructe şi legume;
• 10.399.594 euro pentru lapte și produse lactate;

- ajutor financiar național - 416.429.719 lei (84.468.502,8 euro).

Bugetul aferent anului școlar 2021-2022  de 501.553.278 lei se utilizează după cum urmează:

• 76.304.796 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 38.077.020 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;
• 167.870.551 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 38.077.020 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

Exemple de măsuri educative:

• organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, stațiuni de cercetare, expoziții, târguri;
• organizarea de concursuri tematice, degustarea, organizarea de activități de grădinărit la nivelul școlii;
• organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte și produse lactate, utilizare de materiale didactice/educative);
• 181.223.891 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv de la bugetul de stat.

Bugetul s-a întocmit pe baza numărului total al beneficiarilor programului - 1.903.851 preşcolari din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat, a limitei valorii zilnice/preşcolar/elev care s-a menţinut la nivelul anului şcolar precedent şi pe baza numărului de zile de distribuţie calculate în funcţie de structura anului şcolar aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 3243/2021 privind structura anului şcolar 2021-2022.

Rating-ul „excepțional” pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obtinuțe de către fermierii români.

Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziția de leader sunt: grâul, orzul și rapița.

Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producția totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producție înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Producții medii situate peste media națională de 5.346 kg/ha s-au realizat în vestul țării în județele Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, dar si în județele Olt, Caraș Severin, Ialomița. Brăila și Botoșani.

Producția totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel record de 1,88 milioane tone fiind de asemenea cea mai ridicată începând cu anul 2007.

Producția medie la hectar înregistrată până la data de 16 august este de 5.599 kg/ha, 13 județe depășind media națională (Bihor, Arad, Galați, Ialomița, Caraș Severin, Constanța, Brăila, Olt, Mureș, Călărași, Timiș, Dolj și Giurgiu).

Și la celelalte cereale: secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrișcă, etc., s-au obținut producții bune, astfel că producția totală de cereale până la această dată depășește 15 milioane tone.

La rapiță în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producție medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 și până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât și a condițiilor agro-meteorologice favorabile.

Anexăm la prezenta situația producțiilor totale și a producțiilor medii la culturile de cereale și oleaginoase recoltate până în prezent.

HOTĂRÂRE privind scăderea unui bun imobil din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și din administrarea Autorității Naţionale Fitosanitare din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele fizice îndreptățite, în condițiile legii
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , persoană de contact Elena Roman. Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.  

În continuarea precizărilor făcute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 29 iulie 2021, privind formele de sprijin acordate cultivatorilor de legume, menționăm următoarele:

În ceea ce privește Programul de susținere a producției de legume în spații protejate, aprobat prin HG nr. 651/2021, din suma alocată de 30,76 mil. euro, peste 9 milioane de euro vor fi încasați de cei 4.514 cultivatori din județul Olt.

Astfel, 29,3 % din suma alocată programului va fi accesată de județul Olt, urmat de județele Galați - 20,5 %, Dolj - 9,7 %, Giurgiu - 6,6 %, Buzău - 4,3 %.

Cele 5 județe însumează 10.824 cultivatori, reprezentând 75,8 % din totalul producătorilor, iar 70,3 % din suma alocată programului va fi destinată acestor județe.

Programul de susținere a producției de usturoi, aprobat prin HG 108/2019, cu modificările și completările ulterioare

Din 1.016 cultivatori înscriși în programul de susținere a producției de usturoi, 549 de cultivatori (53,8 %) sunt din județele Buzău, Olt, Teleorman, Botoșani și Giurgiu. Suprafața totală cultivată este de 680,4 ha, însumând aproximativ 59% din total.

Din suma de 3.08 mil. euro, alocată programului, 1.82 mil. euro va reveni celor 5 județe menționate mai sus, reprezentând cca 59% din total.

Din 135 de beneficiari, 100 sunt din județele Galați, Olt, Ialomița, Teleorman și Dolj, reprezentând 74% din totalul acestora. Suprafața plătită a fost de 308,87 ha, însumând 44,5% din totalul suprafeței eligibile pentru această măsură. Suma plătită legumicultorilor din cele 5 județe a fost de 0,60 mil. euro reprezentând 44,32% din plafonul alocat măsurii.

Pentru măsura „Castraveți cultivați în câmp pentru industrializare” au aplicat doar 4 cultivatori din județele Ialomița și Dolj. Suma totală plătită pentru această măsură a fost de 0,05 mil. euro, pentru o suprafață de 15,6 ha.

Din numărul total de 6.487 beneficiari, 5.255 sunt din județele Olt, Galați, Dolj, Buzău și Arad, reprezentând 81%. Suma plătită legumicultorilor a fost de 6,40 mil. euro, reprezentând 75 % din plafonul alocat măsurii.

Subliniem că au fost organizate frecvent întâlniri între asociațiile de legumicultori și retaileri privind condițiile de desfacere.

De asemenea, facem precizarea că de piața neagră, de fraude și etichetare incorectă se ocupă alte instituții ale statului român cu atribuții specifice, cu care suntem dispuși să colaborăm pentru eradicarea acestui fenomen.

Apreciem demersurile media și încurajăm o campanie susținută în acest sens. Totodată, asigurăm publicul larg că preocuparea constantă a MADR este de a promova consumul de

produse românești, fiind deschiși la propunerile venite din partea actorilor implicați în acest proces pentru a sprijini sectorul legumicol, astfel încât fermierii să poată desface pe piață producția obținută în condiții cât mai avantajoase.