Imprimă această pagină

Viticultura / Vinificatie

vin 20161. Programul Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019–2023

Producătorii din sectorul vitivinicol pot beneficia prin Programul Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023 de sprijin financiar pentru următoarele măsuri:

- promovarea vinurilor, prin submăsura de informare în statele membre ale Uniunii Europene cu privire la consumul responsabil de vin și la schema de denumiri de origine controlată și indicații geografice, precum și submăsura de promovare în țări terțe, în vederea îmbunătățirii competitivității vinurilor cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie;
- restructurarea şi reconversie plantațiilor viticole;
- asigurarea recoltei;
- investiţii;
- distilarea subproduselor.

1. Promovarea vinurilor

1.1. Submăsura de informare în statele membre ale UE cu privire la consumul responsabil de vin și la schema de denumiri de origine controlată şi indicații geografice

Beneficiarii sprijinului financiar pentru această submăsură sunt producători din sectorul vitivinicol – persoane juridice, forme asociative profesionale ale producătorilor din sectorul vitivinicol, inclusiv asociațiile temporare formate din doi sau mai mulți producători, organizații interprofesionale din sectorul vitivinicol și organisme de drept public, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019–2023.

Acțiunile de informare în statele membre pot fi efectuate prin campanii de informare și prin participarea la evenimente, târguri și expoziții importante la nivel național sau la nivelul UE.

Informațiile destinate consumatorilor se referă la:

  1. a) consumul responsabil de vin și riscul asociat consumului nociv de alcool;
  2. b) schema de denumiri de origine controlate și indicații geografice a UE, în special condițiile și efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputația sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale.

Informațiile diseminate se bazează pe calitățile intrinsece ale vinului sau pe caracteristicile acestuia și nu trebuie să fie orientate spre o anumită marcă sau să încurajeze consumul de vin pe motivul originii sale specifice, chiar dacă originea acestuia poate fi indicată ca parte a acțiunii de informare.

Contribuția UE pentru submăsura de informare  este de maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, iar contribuția beneficiarilor este de minimum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Obiective cuantificabile:

  • creșterea gradului de informare privind calitatea, reputația sau alte caracteristici specifice datorate mediului geografic specific sau originii vinurilor românești, cu denumire de origine controlată sau indicație geografică;
  • creșterea gradului de informare privind efectele consumului de vin asupra sănătății și comportamentului, ce vor avea la bază date științifice general acceptate și compatibile cu abordarea autorității naționale responsabile pentru sănătatea publică din statul membru în care sunt efectuate acțiunile de informare.

1.2. Submăsura de promovare în țări terțe, în vederea îmbunătățirii competitivității vinurilor cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie produse în România și pentru crearea de noi oportunități privind exportul sau posibilitatea extinderii de noi piețe de desfacere în țările terțe vizate.

Beneficiarii sprijinului financiar pentru această submăsură sunt producători din sectorul vitivinicol – persoane juridice, forme asociative profesionale ale producătorilor din sectorul vitivinicol, inclusiv asociațiile temporare formate din doi sau mai mulți producători, organizații interprofesionale din sectorul vitivinicol și organisme de drept public, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019–2023.

Societățile producătoare de vinuri cu DOC, IG, sau pentru care se indică soiul viței-de-vie pot fi solicitanți ai măsurii de promovare în țări terțe;

Contribuția UE pentru submăsura de informare este de maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, iar contribuția beneficiarilor este de minimum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Acțiunile de promovare eligibile pentru acordarea sprijinului financiar în cadrul programelor de promovare a vinurilor în țări terțe sunt:

a) relații publice, acțiuni de promovare sau de publicitate, care vizează în mod special standardele înalte ale produselor din UE, în mod deosebit în ceea ce privește calitatea, siguranța alimentară sau mediul;
b) participarea la evenimente, târguri sau expoziții de importanță internațională;
c) campanii de informare, în special privind sistemele UE referitoare la denumirile de origine, indicațiile geografice și producția ecologică;
d) studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere;
e) studii de evaluare a rezultatelor acțiunilor de informare și promovare.

Obiective cuantificabile:

  • pătrunderea pe noi piețe de desfacere;
  • creșterea cantitativă și valorică a exportului de vinuri cu DOC/IG;
  • consolidarea prezentei vinurilor românești cu DOC/IG pe piețele tradiționale;
  • îmbunătățirea competitivității vinurilor cu DOC/IG românești pe piețele din țările terțe vizate.

2. Restructurarea şi reconversia plantațiilor viticole

Prin implementarea programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, producătorii din sectorul vitivinicol au posibilitatea să-și restructureze sau să-și modernizeze suprafețele cu viță-de-vie, în scopul  creșterii competitivității și adaptării la cerințele actuale ale pieței.

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători din sectorul vitivinicol, persoane fizice sau juridice care dețin și/sau exploatează suprafețe de viță-de-vie înscrise în Registrul Plantațiilor Viticole.

Programele de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole cuprind următoarele acțiuni eligibile:

  1. reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, realizată prin plantare pe același amplasament ori pe alt amplasament echivalent ca suprafață, cu soiurile de viță-de-vie pentru struguri de vin;
  2. reamplasarea parcelelor viticole;
  3. replantarea ca urmare a defrișării obligatorii a plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare;
  4. modernizarea, prin:
    - proiectare, instalare/înlocuire sistem de susținere pentru conducere și palisaj;
    - modernizarea formei de conducere a viței-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă și înaltă;
    - modernizarea sistemului de susținere prin înlocuirea sârmelor și instalarea a 3 rânduri de sârme, dintre care minimum două duble, la sistemul pentru conducere și palisaj în vederea susținerii butucilor și conducerea lăstarilor;
    - instalarea de sisteme de irigații prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole.           

Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă și nu depășește 75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de restructurare/reconversie.

Obiective cuantificabile:

  • Suprafaţa viticolă care va fi restructurată
  • Absorbţia integrală a fondurilor aferente măsurii de restructurare

3. Asigurarea recoltei

Prin accesarea acestei măsuri producătorii din sectorul vitivinicol pot beneficia de o stabilitate sporită a veniturilor prin asigurarea suprafețelor împotriva unor fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale.

Asigurarea recoltei constă în acordarea unui sprijin financiar astfel:

  1. 80% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate din fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale, care se referă la îngheț, grindină, polei, ploaia sau seceta și care distrug peste 30% din producție raportat la producția medie anuală în cei 3 ani precedenți sau o medie pe 3 ani bazată pe cei 5 ani precedenți, cu excepția celei mai mari şi a celei mai mici dintre valori. Constatarea daunelor se face de către asigurător în prezenta producătorului vitivinicol afectat;
  2. 50% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva:
     - pierderilor menţionate la litera a) şi împotriva altor pierderi cauzate de fenomene climatice cu efecte adverse;
     - pierderilor cauzate de animale, boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Beneficiarii sprijinului financiar sunt producătorii din sectorul vitivinicol, persoane fizice/juridice, care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin.

Obiective cuantificabile:

  • creşterea stabilităţii veniturilor producătorilor;
  • absorbţia în totalitate a fondurilor europene destinate măsurii.

4. Investiţii

Sprijinul financiar este acordat pentru creșterea competitivității producătorilor de vinuri, a performanței economice a întreprinderilor, precum şi pentru perfecționarea tehnologiilor de vinificație prin care se obțin vinuri calitativ superioare.

Țintele strategice generale se referă, în principal, la retehnologizarea infrastructurii întreprinderilor privind:

  • obținerea vinurilor brute;
  • condiționarea vinurilor;
  • îmbutelierea vinurilor;
  • spațiile de depozitare și condiționare a vinurilor proaspete;
  • tehnologiile de învechire a vinurilor;

De asemenea, producătorii pot beneficia de sprijin pentru construirea/ achiziția întreprinderilor și achiziția tehnologiilor aferente, modernizarea cramelor existente și retehnologizarea acestora, precum și pentru modernizarea spațiilor de prezentare/depozitare a vinurilor proprii.

Beneficiarii sunt întreprinderile vinicole, definite ca unități care desfășoară activitate economică de producție, prestări servicii sau de comerț în sectorul vitivinicol.

Sprijinul financiar acordat este de până la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile din cadrul măsurii.

  1. producerea produselor vitivinicole (de la strugure la vinul din cramă, îmbuteliat şi etichetat)
  2. marketing-ul vinului
  3. controlul calităţii
  4. investiții ce vizează produsele vinicole și pentru îmbunătățirea performanței globale a întreprinderii vitivinicole.

Sprijinul financiar acordat pentru măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin P.N.D.R., este de până la 50% din valoarea costurilor aferente cheltuielilor eligibile din cadrul măsurii. Beneficiarul poate accesa una din măsuri o singură dată pe an.

Obiective cuantificabile:

  • accesarea fondurilor alocate măsurii;
  • modernizarea spaţiilor de prezentare a vinurilor proprii ale beneficiarului;
  • realizarea, în condiţii optime, a învechirii vinurilor;
  • valorificarea superioară a vinurilor cu D.O.C. şi/sau I.G. îmbuteliate, prin învechirea în sticle în vinoteci;
  • construcția de întreprinderi vinicole noi, precum și reconstrucția/modernizarea unor bunuri imobile care pot fi ulterior transformate în întreprinderi vinicole.

5. Distilarea subproduselor

Distilarea voluntară a subproduselor vinicole constituie o măsură importantă de eliminare a tescovinei și a drojdiilor, prin livrarea acestora către o distilerie în vederea distilării.

Sprijinul financiar este destinat distileriilor care dețin instalații de distilare/rafinare pentru producerea alcoolului rafinat folosit exclusiv în scopuri industriale sau energetice și care procesează subproduse de vinificație livrate pentru distilare în alcool brut cu tăria alcoolică de minimum 92% din volum.

Valoarea sprijinului este:

  1. pentru alcoolul obținut din tescovină: 1,1 euro % volum/hl;
  2. pentru alcoolul obținut din drojdii și vin: 0,5 euro % volum/hl.

Obiective cuantificabile:

  • Creşterea stabilităţii veniturilor producătorilor;
  • Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene;
  • Sporirea modalităţilor de eliminare a subproduselor.

II. Tabloul financiar global aferent măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Sprjin în sectorul vitivinicol 2019 – 2023

România beneficiază de o alocare financiară pentru sectorul vitivinicol în cuantum de 47,7 milioane euro anual.

           Alocarea financiară pe măsuri

Valori estimative

Măsuri 2019
mii euro
2020
mii euro
2021*
mii euro
2022*
mii euro
2023*
mii euro
Informarea în statele membre
2.000 2.000 - - -
Promovarea în țări terțe
2.000 2.000 - - -
Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole
31.700 28.700 - - -
Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare
500 500 - - -
Asigurarea recoltei 500 500 - - -
Investiţii în întreprinderi 10.000 13.000 - - -
Distilarea subproduselor 10.000 1.000 - - -

* Pentru perioada 2021−2023 urmează să se stabilească noua alocare financiară, conform viitorului Cadru Financiar Multianual.

III. Date statistice sector vie – vin 2008 - 2018

 

Specificație

UM

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

1.

Suprafața totală cultivată cu viță de vie pentru vin

ha

175,4

176,1

167,4

168,1

169,9

181,31

170,3

171,3

171,2

170,3

171,1

2.

Preț mediu achiziție struguri pentru vin/tara

lei/kg

1,28

1,08

1,54

1,36

1,94

1,07

1,64

1,35

1,67

1,67

1,44

3.

Producția totală de vin

mii hl

5369,2

4957,4

3287,2

4058,2

3310,6

5113,3

3750,0

3627,6

3.303,7

4.264,1

5.088,1

4.

Suprafața totală supusă măsurii de restructurare/reconversie

ha

4.834,2

5.339,5

5.124,0

4.058,7

4.455,4

7.406,5

5.959,0

3.107,0

1.724,0

1.683,0

1.753,5

Sursa datelor: pct.1,2 - Date INS –Tempo online,  pct. 1,3 – date operative MADRpct. 4 – APIA

1. Producţia de vin pe categorii de calitate în 2018

Total producţie (mii hl)

Vin din soiuri nobile (mii hl)

Vin din hibrizi interspecifici (mii hl)

5.088,1

3.369,9

1.718,2

 

2. Producţia de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate şi regiuni viticole în 2018

Regiunea viticolă

Total,
mii hl

Vinuri cu DOC

Vinuri cu IG

Vinuri varietale

Vinuri fără DOC şi fără IG

Podişul Transilvaniei

             367,4

246,1

36,6

0,3

84,5

Dealurile Moldovei

1658,4

426,7

139,2

43,8

1048,7

Dealurile Munteniei şi Olteniei

870,6

223,8

30,3

18,1

598,4

Dealurile Banatului

218,6

110,3

1,6

77,5

29,2

Dealurile Crişanei şi Maramureşului

67,1

21,2

18,0

2,5

25,4

Colinele Dobrogei

181,4

86,2

38,3

8,4

48,5

Terasele Dunării

1,9

0,0

1,7

0,0

0,3

Nisipuri şi Alte Terenuri Favorabile din Sudul Ţării

4,5

0,0

0,0

0,0

4,5

TOTAL

       3369,9

1114,3

265,6

150,5

1839,5

Sursa datelor: date operative M.A.D.R

3. Producţia de vin din soiuri nobile, pe culoare, în 2018

Regiunea

viticolă

Vin nobil - mii hl

Total

Vin alb

Vin roze

Vin roşu

Podişul Transilvaniei

367,4

350,8

7,7

9,0

Dealurile Moldovei

1658,4

1189,1

33,9

435,5

Dealurile Munteniei şi Olteniei

870,6

384,4

132,1

354,0

Dealurile Banatului

218,6

121,6

37,4

59,6

Dealurile Crişanei şi Maramureşului

67,1

44,4

3,5

19,2

Colinele Dobrogei

181,4

95,0

26,9

59,5

Terasele Dunării

1,9

1,9

0,0

0,1

Nisipuri şi Alte Terenuri Favorabile din Sudul Ţării

4,5

2,5

0,0

2,0

TOTAL

3369,9

2189,7

241,5

938,8

Sursa datelor: date operative M.A.D.R

 4. Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin înregistrate în cultură în anul 2018

Soiul

Suprafaţa (ha)

Ponderea (%)

Fetească Regală

14.010

15,50

Merlot

11.901

13,17

Fetească Albă

9.298

10,29

Amestec soiuri nobile

5.288

5,85

Riesling Italian 

6.429

7,11

Aligote

4.187

4,63

Sauvignon

5.455

6,03

Cabernet Sauvignon

5.474

6,06

Muscat Ottonel

4.229

4,68

Băbească Neagră

2.638

2,92

Fetească Neagră

2.950

3,26

Roşioară

1.994

2,21

Altele

16.538

18,30

Total

90.391

100

Sursa datelor: date operative M.A.D.R

IV. Schimburile comerciale cu vinuri (NC 2204) în perioada 2011-2018

 An

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

 Valoare

mii to

mil. €

mii to

mil. €

mii to

mil.

mii to

mil. €

mii to

mil. €

mii

to

mil.

mii

to

mil.

mii

to

mil.

IMPORT,

din care UE

90,7

50,5

54,5

41,9

36,7

38

34,1

33,2

50,7

42,4

50,2

47,4

47,7

55,5

38,7

62,6

85,8

 

41,3

 

23,4

 

25,8

 

41,6

 

39,9

 

34,6

 

24,0

 

EXPORT,

din care UE

10,4

14,4

11,4

15,9

10,4

16,5

10,5

18,0

13,8

22,3

12,8

20,4

15,9

24,5

19,3

30,4

8,1

 

8,9

 

8,1

 

7,7

 

10,8

 

10,1

 

13,6

 

17,3

 

Sursa datelor – Institutul Naţional de Statistică

 

V. Legislaţie

 

  1. Legislație europeană
  • Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1.037/2001 și (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului;
  • Regulamentul delegat (UE) 2016 /1.149 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei;
  • Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2016/1.150 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/256 al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 1.150/2016 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol;
  • Regulamentul nr. 273/2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie, registrul plantaţiilor viticole, documentele însoţitoare şi certificarea, registrul de intrări şi de ieşiri, declaraţiile obligatorii, notificările şi publicarea informaţiilor notificate, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte controalele şi sancţiunile relevante, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 555/2008, (CE) nr. 606/2009 şi (CE) nr. 607/2009 ale Comisiei şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 436/2009 al Comisiei şi a Regulamentului delegat (UE) 2015/560 al Comisiei;
  • Regulamentul nr. 274/ 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie, certificarea, registrul de intrări şi de ieşiri, declaraţiile obligatorii şi notificările, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte controalele relevante şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/561 al Comisiei;
  • Regulamentul (CE) NR. 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privinţa categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice şi a restricţiilor care se aplică acestora;
  • Regulamentul nr. 33/2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererile de protecţie a denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor tradiţionale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziţie, restricţiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecţiei şi etichetarea şi prezentarea;
  • Regulamentul nr. 34 /2018 de stabilire a normelor de aplicare atât a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte cererile de protecţie a denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor tradiţionale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziţie, modificările caietelor de sarcini ale produselor, înregistrarea denumirilor protejate, anularea protecţiei şi utilizarea simbolurilor, cât şi a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte un sistem de controale adecvat;
  • Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește zonele viticole în care poate fi majorată tăria alcoolică, practicile oenologice autorizate și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole, procentajul minim de alcool al subproduselor și eliminarea acestora și publicarea fișelor OIV;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/935 al Comisiei din 16 aprilie 2019 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește metodele de analiză pentru determinarea caracteristicilor fizice, chimice și organoleptice ale produselor vitivinicole și notificările deciziilor statelor membre referitoare la majorările tăriei alcoolice naturale, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149/7 iunie 2019.
  1. Legislaţie naţională

VI. Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV)www.oniv.ro