ORDIN 694 din 18 noiembrie 2008privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea
(360 KB)

Procedura simplificată privind ajutorul financiar (minimis) în sectorul legume-fructe şi agricultură ecologică (166 KB)

INFORMARE

HOTĂRÂREA PRIVIND ACORDAREA DE SPRIJIN FINANCIAR GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI RECUNOSCUTE PRELIMINAR ŞI A ORGANIZAŢIILOR DE PRODUCĂTORI ÎN SECTORUL FRUCTE ŞI LEGUME a fost aprobată în şedinţa de lucru a Guvernului din data de 03 septembrie 2008.

Conform Hotărârii de Guvern, grupurile de producători pot primi sprijin financiar de 75% din valoarea invetiţiilor realizate care au ca scop imbunătăţirii condiţiilor de păstrare, condiţionare şi comercializare a producţiei membrilor. În acelaşi timp grupurile de producători primesc în primii doi ani 10% din valoarea producţiei comercializate pentru acoperirea unei părţi a cheltuielilor de administarre şi funcţionare.

Sprijinul financiar menţionat anterior se obţine numai în condiţiile în care grupul de producători a fost recunoscut preliminar în conformitate cu legislaţia în vigoare ceea ce presupune aprobarea unui plan de recunoaştere. Pentru a veni în sprijinul sectorului de fructe şi legume, direcţia de specialitate din cadrul MADR a propus Institului de Cercetare pentru Dezvoltare Industrializare si Marketingul Produselor Horticole – Horting ca pentru producătorii de legume şi fructe care doresc înfiinţarea acestor forme de asociere să redacteze aceste planuri de recunoaştere în vederea recunoaşterii.

Având în vedere relaţia de parteneriat dintre institut şi organizaţia interprofesională “PRODCOM  LEGUME – FRUCTE”, producătorii agricoli care doresc accesarea fondurilor comunitare specifice sectorului de fructe şi legume se pot adresa fie conducerii institutului fie organizaţiei interprofesionale “PRODCOM  LEGUME – FRUCTE”, cu sediul în Walter Maracineanu,  nr. 1-3,  etj.  2, cam 186 Telefon / Fax : 021.314.97.40 e-mail: interprof.legumefructe@yahoo.com

REGULAMENTUL (CE) NR. 1182/2007 AL CONSILIULUI din 26 septembrie 2007 de stabilire a unor norme specifice cu privire la sectorul fructelor şi legumelor şi de modificare a Directivelor 2001/112/CE şi 2001/113/CE şi a Regulamentelor (CEE) nr. 827/68, (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96, (CE) nr. 2826/2000, (CE) nr. 1782/2003 şi (CE) nr. 318/2006 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2202/96

SPRIJIN FINANCIAR - FRUCTE SI LEGUME IN 2007

  1. Sprijin naţional sub forma de ajutor de stat conform Ordonanţei de Urgenta 123/2006 si a Hotărârii   Guvernului  nr.  463/2007 este de 40 820 000 lei
Se acordă:

a) pentru organizarea si funcţionarea grupurilor de producători:  se acorda un sprijin de 40000 lei / grup suma prevăzuta este de 1600 000 lei .

b) sprijin pentru fructe si legume destinate prelucrării industriale

Denumirea activităţii	Suma fixa	Valoarea totală
- tomate - mazăre boabe verzi - fasole păstăi - ardei –toate tipurile - castraveţi tip cornişon - mere - prune - cireşe,vişine - piersici - struguri de masă	350 lei/tonă 300 lei/tonă 350 lei/tonă 300 lei/tonă 150 lei/tonă 160 lei/tonă 200 lei/tonă 200 lei/tonă 300 lei/tonă 300 lei/tonă	6 300 000 lei 1 500 000 lei 1 400 000 lei 900 000 lei 300 000 lei 8 000 000 lei 1 000 000 lei 100 000 lei 150 000 lei 90 000 lei

c) sprijin financiar pentru legumele produse în serele încălzite şi pentru ciupercile de cultură produse in spaţii climatizate astfel:

Denumirea activităţii	Suma fixa	Valoarea totală
- legume produse şi recoltate din serele încălzite pană la 30 iunie 2007 - ciuperci cultivate şi recoltate din spaţii climatizate	600lei/tonă 800 lei/tonă	14 280 000 lei   3 200 000 lei

d) sprijin pentru implementarea sistemului european de bune practici agricole (EurepGAP)  pana la 10000 lei/contract dintr-un buget alocat de 2 000 000 lei.

2.  Sprijin Comunitar (PLATI DIRECTE)

Conform Ordonanţei de Urgenţă 125/2006, a Ordinului ministrului agriculturii 704/2007 si a Regulamentului 1782/2003 culturile de fructe si legume pot primi plata unică pe suprafaţă (S.A.P.S.) în valoare de  aproximativ 50 de euro/hectar.

Conform APIA suprafeţele înregistrate in 2007 pentru care se solicita plăti directe se prezintă astfel

CULTURA	COD CULTURASUPRAFATA TOTALA IACS 2007 (ha)
LEGUME
LEGUME PROASPETE	351	42897,52
PEPENI VERZI SI GALBENI	352	14376,55
FRUCTE
MERI	651	37842,74
PERI	652	1594,91
PRUNI	653	46748,84
CAISI SI ZARZARI	654	2305,66
PIERSICI	655	1646,28
CIRESI SI VISINI	656	4994,45
GUTUI	657	193,47
CASTANI	701	18,97
NUCI SI ALUNI	702	2984,72
ALTI POMI FRUCTIFERI	659	3571,62
PEPINIERE POMICOLE	902	515,56
TEREN IN PREGATIRE PENTRU LIVEZI	950	1744,14
VII PE ROD CU STRUGURI PENTRU MASA	962	5496,09
ARBUSTI FRUCTIFERI
ZMEUR	801	57,63
COACAZ	802	53,05
CAPSUNI	803	1693,59
ALTI ARBUSTI FRUCTIFERI	804	363,26
		2167,53

F R U C T E

Fructele, datorita continutului ridicat in vitamine, saruri minerale, glucide usor asimilabile, accizi si alte principii fiziologice active, constituie un factor indispensabil in alimentatia rationala a omului.
Importanta economica si sociala a culturii pomilor poate lua in considerare urmatoarele aspecte :
 - valorificarea pe piata interna si externa ;
 - materie prima pentru industria prelucratoare ;
 - functie climatica de conservare a solului ;
 - ocuparea unei parti din populatie in activitatea pomicola.

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare	UM	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002
Suprafata	Mii ha	225,9	218,2	214,0	211,8	208,9	195,0	195,9	188,9
Productie medie	Kg/ha	4.001	7.420	6.554	4.894	4.400	3.872	3910	2732
Productie totala	Mii to	903,7	1.619,3	1.402,6	1.022,4	922,3	755,0	765,9	516,3

Specificare	UM	2003	2004
Suprafata	Mii ha	191,9	192,9
Productie medie	Kg/ha	6551	4540
Productie totala	Mii to	1257	875,9

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

Zonarea culturilor pomicole

 Avand la baza lucrarile de zonare si microzonare, dezvoltarea pomiculturii in ultimii 20-25 de ani a fost concentrata in cele mai favorabile zone, astfel sub aspectul suprafetelor si a numarului total de pomi cultivati, cele mai mari concentrari s-au realizat in judetele din zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei, mai ales in judetele Arges, Valcea, Prahova, Buzau, Dambovita, Olt si Dolj.
De asemenea trebuie pusa in evidenta si concentrarea realizata in partea de nord-est a Transilvaniei (judetele Bistrita Nasaud, Salaj, Satu.Mare, Maramures si Bihor).
Pe specii, zonarea culturii se prezinta astfel :
 - marul - in zona subcarpatica meridionala ( Arges, Valcea, Dambovita, Prahova) , in nord-vestul tarii (Bistrita, Maramures, Salaj, Cluj, Satu-Mare, Bihor) si in nordul Moldovei : conditii bune pentru cultura gaseste si in judetele : Mures, Sibiu, Bacau, Iasi, Buzau, Dolj, Caras Severin, Timisoara si Arad< precum si Hunedoara, Alba, Gorj, Mehedinti, Olt, Brasov, Harghita, Botosani, Vaslui si Vrancea ; in celalalte judete cultura marului este slab reprezentata. Se considera ca cele mai favorabile pentru cultura marului zonele cu temperatura medie anuala de 8-9°C si cu 700-800 mm precipitatii anuale.
 - Parul- desi este mult mai slab reprezentat in cultura, cele mai favorabile zone sunt acelea in care temperatura maxima in lunile iulie si august este de 24-26°C, iar media temperaturii minime din luna iulie este de 10-12 °C, cultura este cantionata in judetele Arges, Prahova, Buzau, Dambovita, valcea, Dolj, Mehedinti, Caras-Severin,  Timisoara, Arad, Bihor, precum si in judetele din nord-est Neamt, Bacau, Suceava, Botosani, Iasi si in centrul tarii, judetul Mures.
 - Prunul- desi este bine reprezentat in majoritatea zonelor tarii, el da cele mai bune rezultate in zonele cu temperatura medie anuala 9-10 °C si cu precipitatii de peste 650-700 mm anual, zonele de cultura sunt : Arges, Valcea, olt, Prahova, Buzau, Caras Severin, Hunedoara, Dambovita, Mehedinti, Arad, Bihor, Cluj s.a.
 - Ciresul si visinul se intalnesc pe toate formele de relief, cea mai mare pondee o detin judetele : Iasi, Vaslui, Botosani, Bacau, Neamt, Vrancea, Precum si Arges, Giurgiu si Dolj.
 - Caisul specia cea mai pretentioasa fata de factorii climatici si mai ales temperatura. Zonele cele mai favorabile sunt in sudul tarii ( Dolj, Giurgiu, calarasi, Constanta, Ialomita, Tulcea, Olt, Teleorman) si parte ade vest (Bihor, Arad).
 - Piersicul- este cantonat in zonele de sud si vest ale tarii, in judetele Dolj, Constanta, Giurgiu, olt, Mehedinta< zona Bucurestiului, precum si judetele Bihor,  Satu Mare< Arad, Timisoara.
Celalalte specii pomicole cum sunt nucul, castanul, arbustii fructiferi si capsunul sunt reprezentate pe intreg cuprinsul tarii, cu anumite concentrari in unele microzone ( exp.nucul in zona Tg.Jiu si Geoagiu, castanul in zona Gorj si Baia Mare, capsunul in Satu Mare, Olt, Valcea etc.)
 

Ingrasaminte 

 Pomii fructiferi raman pe acelasi amplasament o perioada lunga de timp, in care extrag din sol mari cantitati de elemente nutritive.
 Cerintele pomilor fata de elementele nutritive variaza in cursul vietii acestora, in functie de varsta acestora. Raportul dintre principale le macroelemente (N.P.K) este in general 1 :0,3 :1, 2 pentru samantoase (mar) si 1 :0,25 :1,5 la samburoase (prun).
 Pentru o evaluare cat mai corecta a necesarului de substante nutritive a livezilor trebuie stabilit mai intai continutul solului in elemente nutritive.
 O particularitate a pomilor fructiferi de care trebuie tinut seama la intocmirea programelor de fertilizare este aceea de reutilizare a elementelor nutritive, in special N.P.K. atunci cand pomii intalnesc conditii optime de absorbtie a elementelor nutritive, acestea sunt absorbite in cantitati mai mari decat este necesar in momentul respectiv si sunt depozitate in anumite organe (radacini, ramuri, trunchi). Atunci cand apar deficiente de nutritie, aceste elemente sunt luate din organele de rezerva si folosite acolo unde este nevoie.

L E G U M E

Notiunea de ,,legume,, trebuie inteleasa intr-un sens larg, reprezentand plante sau parti de plante folosite in alimentatie datorita valorii lor nutritive sau datorita particularitatilor lor dietetice deosebite.
Numarul deosebit de mare al speciilor , varietatilor si soiurilor de plante de legumicole constituie materia prima pentru prepararea unei game foarte variate de sortimente de preparate culinare. Majoritatea speciilor legumicole se caracterizeaza printr-un gust si aroma deosebita, specifice de la un soi la altul, ca urmare a continutului ridicat de substante minerale si organice, vitamine, uleiuri eterice, glucozizi, pigmenti, etc.
Prin ponderea pe care o ocupa in alimentatia populatiei constituie in indicator pentru aprecierea nivelului de trai, cultura legumelor avand o insemnatate economica deosebita.
Producerea esalonata a legumelor si aprovizionarea pietelor cu produse proaspete, este o problema deosebita, deoarece trebuie asigutat un sortiment variat de legume pe tot cursul anului.
De asemenea cultura legumelor constitue o sursa importanta de venituri pentru producatorii agricoli, care aplica o tehnologie corespunzatoare si care utilizeaza material biologic de calitate.


DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare	UM	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002
Suprafata	Mii ha	213,8	217,3	204,9	221,6	231,7	234	228	235,3
Productie medie	Kg/ha	13.016	12.182	11.488	12.426	12.930	10.944	12207	11660
Productie totala	Mii to	2.782,8	2.647	2.353,9	2.753,7	2.995,9	2.691,8	2.784,3	2.743,7

Specificare	UM	2003	2004
Suprafata	Mii ha	245,2	241,9
Productie medie	Kg/ha	13141	14730
Productie totala	Mii to	3166,9	3563,3

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

Zonarea culturilor de legume in Romania

ZONA a I-a - caracterizata prin temperaturi medii de 10-11°C, precipitatii intre 400-500 mm anual si umiditatea relativa a aerului de 30-60%.
Tipuri de sol: brun de stepa, cernoziom castaniu si ciocolatiu. Astfel de soluri se intalnesc in sudul tarii si in Campia de vest.Pentru cultura legumelor sunt neceare irigatiile.
ZONA a II-a - se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5-11°C, precipitatii intre 550-650 mm, umiditatea relativa a aerului de 65-70%. Tipurile de sol: cernoziom ciocolatiu si degradat, brun de padure, lacoviste, soluri de lunca, nisipuri solificate. Aceste tipuri de soluri sunt caracteristice dealurilor subcarpatice, din zona Moldovei, nordul tarii in regiunea Satu-Mare.
ZONA a III-a - se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-8°C, precipitatii de 600-650 mm, umiditatea relativa a aerului 65-70%. Tipurile de sol variaza de la cernoziom la solurile brune de padure, slab sau mediu podzolite si soluri aluvionare. Acestea se intalnesc in podisul Transilvaniei.
La stabilirea raportului dintre speciile din fiecare zona s-a dat prioritate speciilor care asigura cel mai bine valorificarea conditiilor de mediu in conditii de eficienta economica.
Repartizarea teritoriala a principalelor culturi legumicole s-a facut tinandu-se seama de principiile generale si particulare ale fiecarei zone.
Cultura tomatelor timpurii, semitimpurii si tarzii, care reprezinta aproximativ 25% din suprafata cultivata cu legume, este amplasata in zona a I-a si a II-a. Aici se gasesc bazine consacrate orientate in directia specializarii pe diferite tipuri de culturi. Se evidentiaza bazinele: Arad, Sanicolaul Mare, Bailesti, Alexandria, Zimnicea, Vidra.
Cultura cepei este zonata in sudul tarii, o parte in Campia de Vest, dar si pe suprafete insemnate in judetul Iasi.
Cultura ardeiului se regaseste pregnant in zona a I-a si a II-a, avand aceleasi cerinte ca si tomatele.
Varza gaseste conditii favorabile de cultura in toate zonele tarii, caracterizandu-se printr-o plasticitate deosebita.Totusi cultura timpurie de varza se practica in special in sudul si in vestul tarii.
Mazarea de gradina a fost amplasata cu precadere in imprejurimil e fabricilor de con serve, dar conditii foarte bune gaseste in zona a II-a.
Fasolea de gradina este o planta mai pretentioasa din punct de vedere al conditiilor de mediu, dar se cultiva totusi in toate zonele si asigura si productii mai timpurii, dar se poate cultiva si in cultura a doua in special in sudul tarii ( realizand doua recolta pe an).
Castravetii desi sunt plante pretentioase la caldura, se cultiva in sudul tarii, dar si in podisul Transilvaniei si nordul Moldovei, datorita unei vechi traditii si a conditiilor microzonale favorabile.
Legumele radacinoase intalnesc conditii favorabile in toate zonele tarii, dar cele mai bune rezultate se obtin in Campia de vest si in centrul Transilvaniei. Datorita cerintelor de asfel de legume, cultura s-a extins si in jurul oraselor mari din sudul tarii cu rezultate economice bune.
Odata cu perfectionarea tehnologiilor de cultura a legumelor, apar noi orientari in conceptia generala privind zonarea legumiculturii.
Pe masura cresterii productiei la unitatea de suprafata si ca urmare a progresului tehnologic si stiintific, in cadrul actiunii de concentrare- profilare-specializare, se va ajunge la restrangerea ariei de cultura a legumelor. Aceasta demonstreaza ca procesul de intensivizare a legumiculturii se gaseste in stransa interdependenta cu principiile zonarii .
Este totusi imperios necesar sa se aprofundeze studierea principiilor care stau la baza zonarii, pana la nivelul fiecarei unitati de productie (asociatie, ferma privata, etc.), trecandu-se la o etapa superioara, care este microzonarea productiei.
Intr-un context general microzonarea este de fapt un subsistem al zonarii, care se usa si poata deveni un sistem in cadrul caruia se poate contura arealul unor culturi de legume, sau chiar soiuri /hibrizi pana la nivel de ferma specializata in anumite culturi.
Concentrarea productiei in cadrul zonarii creaza o serie de avantaje:
- amplasarea diferitelor culuri in zonele cele mai favorabile;
- asigura conditii pentru amenajari economice de irigat si protectia mediului, inclusiv a solului;
- mecanizarea lucrarilor;
- ferme de productie specializate pe anumite culturi, care dau cele mai bune rezultate in zona sau microzona respectiva;
- dezvoltarea de unitati specializate cum sunt cooperativele pentru valorificarea organizata si eficienta a productiei in conditii de calitate;

Ingrasaminte

Cultura plantelor legumicole din camp sau spatii protejate asigura o folosire deosebit de intensiva a terenului.
Obtinerea unor productii mari si de calitate este posibila numai la o aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu. Valorificarea la un nivel corespunzator a potentialului genetic presupune cunoasterea particularitatilor nutritiei minerale ce se aplica speciilor legumicole si a rolului fiziologic pe care-l joaca fiecare macro si microelememt in parte.
Efectul macro si microelementelor asupra plantelor legumicole este foarte complex si dependent de cantitatea absorbita si raportul dintre acestea.
In primele faze de dezvoltare speciile legumicole au cerinte mai ridicate fata de elementele minerale. Acesta presupune o forte buna aprovizionare a solului, fara a pierde din vedere ca plantulele sunt sensibile la concentratia solutiei solului. De aceea trebuie sa se faca o fertilizare faziala a ingrasemintelor si ami ales a celor cu grad ridicat de solubilizare, cum sunr ingrasemintele cu azot. Produsele cu solubilizare lenta cum sunt ingrasemintele cu fosfor, pot fi administrate odata cu pregatirea de baza a solului.

SITUATIA PRODUCTIEI DE LEGUME IN SERA

In anul 2003 suprafata totala de sere din Romania a fost de 1.378 ha din care 418 ha sere calde, conform datelor preliminate.
Principalele unitati producatoare de legume de sera, in sere calde sunt :
- SC Leoser SA
- SC Berser SA
- SC Codlea SA
- SC Orser SA
- SC Agroser SA
-  SC Leader International SA

Productia intensiva de legume de sera se desfasoara in doua cicluri de productie :
- ciclul I ( 1XI-30VI)
- ciclul II ( 1 VII-31 XII)
 
 Eficienta economica si randamentele obtinute pe hectarul de sera sunt conditionate de realizarea factorilor de crestere si dezvoltare a plantelor, in spatiul de cultura, prin compensarea influientelor climatice exteriare cu energia termica.
 
 Cheltuielile cu energia termica au o pondere de peste 65% din costul produselor de sera.
 
 Productia de legume de sera dupa anul 1990  a scazut  ca urmare a micsorarii suprafetelor de sere incalzire, dar in anul 2002  se remarca o crestere a acesteia, dupa cum urmeaza :

	1991	1994	1997	1999	2000	2001	2002	2003	2004
Legume* de sera	203,5	92,7	72,7	53,4	48,4	49,4	56,9	57,6	60,5

* - date statistice Agr.2b
  
 Pentru anul 2004 principalele legume cultivate in sere au fost :
-tomate;
-castraveti;
-varza;
-ardei;
-alte legume
 
Pentru dezvoltarea durabila a sectorului legume de sera din Romania, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale va sustine in continuare unitatile producatoare existente cat si pe cele noi, care se vor infiinta.

Pentru anul 2005 este sustinuta in continuare productia marfa la sere, iar propunerile sunt de la 3000 lei/kg, in anul 2004 la 5000 lei/kg